Inima noiembrie 28, 2008
Posted by Rox in poezii.add a comment
Nichita Stănescu
Bate, şi eu ştiu că bate şi vreau eu să bată.
Bate şi-o aud întruna şi nu mai vreau să bată
De fiecare dată, ca-ntâia dată.
De fiecare dată, ca ultima dată.
N-are culoare, n-are, ca miezul de piatră,
ca miezul pietrei, de-ar bătea miezul de piatră.
Nimeni n-a văzut-o niciodată.
Mint ce-i care spun c-au văzut-o vreodată…
Ea bate,şi eu ştiu că bate, şi vreau eu să bată.
O aud întruna, până nu mai vreau să bată.
Dar auzul meu şi ea sunt doar o bucată,
un singur bloc de piatră nedespicată.
Şi e weekend .. noiembrie 28, 2008
Posted by Rox in feelings.Tags: zambet.soare bland.implinire.
add a comment
În cameră bate soarele şi muzica se aude ceva mai tare, înveselind atmosfera. Sufletul îmi e cuprins de o senzaţie de linişte, mă simt protejată şi e atât de bine. Nu m-am mai simţit de mult aşa, fără urme de tristeţe în suflet, fără regrete semnificative, fără să mă simt abandonată în vârtejul nebun al acestei vieţi. Astăzi lumea îmi pare mai frumoasă, prinde contur şi simt că o pot model cu propriile-mi mâini. Deşi e sfârşit de noiembrie, nu simt frigul, probabil pentru că sufletul îmi e încărcat cu dragoste. Va fi un sfârşit de săptămâna frumos, cu distracţie şi multă odihnă, pentru că mă aşteaptă o perioadă a tezelor 
. Multe planuri şi vise se transformă încetişor în realitate şi nimic nu se compară cu senzaţia de împlinire, respectiv satisfacţie. Fac paşi mici şi învăţ că viaţa e formată şi din lucruri mai puţin plăcute pentru că dacă ar fi numai roz, totul ar fi prea monoton.
Cine sunt eu de fapt ? noiembrie 21, 2008
Posted by Rox in drum spre maturitate, feelings.Tags: sentimente profunde.adolescenta.eu.
3 comments
Cândva avea impresia că mă cunosc atât de bine, că eram capabilă să pun capăt la tot când vroiam şi când simţeam. Acum totul stă sub un mare semn de întrebare, simt că am devenit prea vulnerabilă în faţa lor, a oamenilor, simt că oricine dacă încearcă mă poate răni cu uşurinţă şi eu nu aş putea face nimic. Ştiu doar să mă ascund şi să plâng, să cadă lacrimile pe obrazul meu, aşa cum cad fulgii de nea pe Pământ, să îmi curgă nasul, să-l şterg şi să o iau de la capăt.
Ştiu că această perioadă a adolescenţei reprezintă vârsta cea mai frumoasă, vârsta cu cele mai multe trăiri şi împliniri, vârsta când dezamăgirile se ţin lanţ, când te simţi ca într-un labirint şi ţi se pare că viaţa e dezgustătoare. Cineva mi-a explicat odată că adolescenţa e aşa, e ciudată şi confuză, că acum poţi să fii în al nouălea cer, iar peste 5 minute să ai impresia că eşti singur şi să ţi se para lumea o mizerie. Câtă dreptate avea, mi-a spus multe lucruri atât de frumoase, lucruri care cu timpul le-am conştientizat, care m-au marcat pozitiv. Mi s-a spus că sunt sensibilă şi acord prea multă importanţă unor situaţii / persoane care nu merită. Ştiu şi eu asta, ştiu că de multe ori plâng că lumea mea nu e aşa cum vreau eu să fie, că e o ceaţă atât de densă şi mi-e greu să izbutesc. …
No broken-hearted girl noiembrie 21, 2008
Posted by Rox in music.Tags: Beyonce.Broken-hearted girl.
add a comment
Descopăr astăzi o altă melodie foarte frumoasă, înţesată cu sentimente extraordinare.
Versurile sunt foarte profunde, e o melodie care prevăd că va sta mult pe repeat la fel ca şi Out From Under
Breathe you in, breathe you out noiembrie 20, 2008
Posted by Rox in copilarie, music.Tags: copilarie.Britney Spears.Out from under
2 comments
Îmi aduc aminte că am fost fană Britney când eram mai mică, respectiv 10-13 ani şi cumpăram casete, cd-uri, reviste şi aveam atât eu cât şi prietena mea din copilărie Ionela mape întregi cu postere, articole despre viaţa ei profesională şi personală. Când privesc în urmă îmi dau seama că trăiam într-o lume atât de colorată, cu nuanţe de albastru deschis, roz, că totul era o veselie şi o joacă continuă.
Însă timpul nu a şters total aceste umbre ale trecutul fiindcă încă îmi mai place Britney, nu atât de mult cum îi place unui fan adevărat, dar totuşi când am citit că a apărut albumul ei l-am ascultat pe youtube şi am ales melodia aceasta, care după mine e genială.
Razna noiembrie 18, 2008
Posted by Rox in Uncategorized.Tags: windows.pc.hard week.
2 comments
Asta e a doua zi de când pc-ul meu îşi face de cap. Proprietara lui care îl iubeşte mult s-a decis ieri să şteargă un mic document numit Yserver care deşi nu o deranja cu nimic, parcă nu era la locul lui. Deşi l-am mai şters de-a lungul timpului fără să apară probleme, s-a decis el să se impună şi de data aceasta nu ştiu cum am reuşit dar practic nu mai am messenger şi oricât am dezinstalat şi reinstalat şi schimbat versiunea la messenger nu merge. Îmi strigă parcă intens : Yahoo Messenger can’t connect.
Cum eu nu mă prea pricep la calculatoare am apelat ieri la mai multe persoane care ştiu treburi de genul şi toţi, dupa ce m-au îndemnat să dezinstalez şi reinstalez, au dat verdictul de care mă temeam : Cred că e de la Windows. Probabil e o eroare de la el şi de aceea ţi se întâmplă toată nebunia aceasta. Eu când am auzit, dăi cu plânsete şi atitudine de copil 
, că nu se poate, că pe cine găsesc eu să îmi reinstaleze, că eu vreau o persoana care să se priceapă foarte bine, să aibă unşpe mii de studii, în fine o nebunie mare. Ideea e că uneori am obsesiile mele şi de exemplu dacă mâine vine persoana care să mă ajute cu asta, eu vreau să fie totul la fel cum e şi acum, toate programele care le am în C să apară şi după reinstalare, să nu lipseasca vreo unul. E prima oară în 3 ani când mi se întâmplă ceva la pc din vina mea, ( semn că am fost cuminte ) şi a doua oară când reinstalez windowsu ( prima oară a fost un moft pt că Internet Explorer mergea foarte greu şi continuă să fie aşa şi după a doua instalare,de aceea folosesc mai mult Opera ).
Săptămâna aceasta, mai exact vineri am testul la Ecdl şi sper să fie bine,apoi luni am teză la română unde am de pregătit ceva materie, dar mă rog acolo sus să mă ajute dându-mi putere şi minte, multă minte ca să nu mai fac tâmpenii ca cea de ieri cu pc-ul .
Am citit postul Roxannei şi observ că e aşa o epidemie între calculatoare, ,,se îmbolnăvesc” şi ele săracele că vine iarna şi cred că le-a tras frigul prin partea de windows. )) .
Prieteni sau doar pasageri prin viaţa noastră? noiembrie 17, 2008
Posted by Rox in Uncategorized.Tags: ciudat.neinteles.despre prietenie.
2 comments
În urma unor discuţii despre prietenie (ascultate la radio,tv şi chiar în compunerile pentru engleză ) mi-am dat seama că acest subiect trebuie să se concretizeze într-un post amplu.Aveam de ceva timp ideea aceasta în minte şi a picat la fix cu toate acele dezbateri. Ultimele 2 săptămâni au fost neobişnuite pentru că nu-mi găseam locul şi am avut nevoie de prieteni lângă mine şi nu prea i-am găsit.Cei care îi ştiam eu mai aproape de sufletul meu ori erau prea preocupaţi cu ale lor, ori treceau şi ei prin perioade nefaste ca să se mai gândească şi la mine.Am înteles însă am ajuns la o concluzie destul de îngrijorătoare şi anume că prietenii adevăraţi nu prea există,iar dacă există înseamnă că mai am foarte mult de căutat.
Ce înseamnă până la urmă să fii un bun prieten? Am încercat să-mi răspund singură la această întrebare care mă macină. Am găsit răspunsuri diverse, însă unde sunt EI atunci când ai nevoie? Nu-mi place singurătatea ( şi presupun că nimănui nu îi e dragă), de aceea mereu am preferat să împărtăşesc realizările şi căderile cu ei. Am trecut prin multe experienţe cu aşa zişii prieteni, persoane în care am crezut, cărora le-am oferit mici fragmente din trăirile mele, cu care am petrecut momente foarte frumoase şi pline de veselie. Pentru mine nu a fost uşor să depăşeşc situaţiile,dar a fost o lecţie pe care mai devreme sau mai târziu o primeam,o experienţă care m-a maturizat.Nu o să vorbesc despre persoanele respective, cel puţin nu acum, nu acum când trecutul e lăsat în urmă aşa cum trebuie să fie. Mă preocupă prezentul şi viitorul mai mult.Încă mai sper că există un suflet acolo care încă mai crede în aceleaşi valori în care cred şi eu ; şi anume încredere, respect, ajutor.
E o învăluire năucitoare în mintea mea, ceea ce face ca şi acest post să fie ambiguu.Cred că ar trebui să recurg la anunţuri de genul : caut prieten/ă căruia sunt dispusă să-i ofer încredere, loialitate, un locuşor în inima mea în schimbul aceloraşi servicii …
Post despre muzică şi sentimente noiembrie 7, 2008
Posted by Rox in music.Tags: sentimente profunde.iubire.EL.muzica.
add a comment
În această după-amiază am stabilit cu EL să ieşim în jurul orei 6.30 la o ciocolată caldă.Am început eu să mă aranjez conştiincioasă şi atentă la ceas pentru a fi punctuală.De obicei la mine tot acest ritual specific feminin se realizează pe muzică la un nivel nu exagerat,doar într-atât încât să aud eu până în baie .Nu ştiu cum dar playlist-ul meu a ajuns la ,,Ana Maria-Dacă pleci mâine” şi inevitabilul s-a produs.E o melodie pe care regret că am descoperit-o cam târziu;adică vara aceasta,dar care a stat pe repeat aproape 4 zile.
Astăzi ca niciodată,când am auzit-o pielea mi s-a zburlit niţel şi BUF toate amintirile au dat buzna în mintea mea.Am resimţit parcă lacrimile fierbinţi de pe obrazul meu atunci când lucrurile nu au mers atât de bine,când ne-am lăsat păcăliţi de orgoliu şi încăpăţânare,când drumurile noastre păreau că se despart.Imagini diverse îmi apăreau subtil în faţa ochilor: cum fredonam eu taree tareee melodia ),cum le-am dat-o prietenilor zicându-le ,,Să vedeţi ce melodie am găsit eu” ,cum i-am zis LUI toată mândră că la noi nu va fi aşa şi că noi ne vom iubi mereu( vorbe frumoase,naive şi inocente dar nu aruncate la nimereală ).
Cum pe youtube nu am găsit-o,am pus linkul acesta :Dacă pleci mâine
Global warming noiembrie 6, 2008
Posted by Rox in Uncategorized.Tags: incalzirea globala.subiect amplu mediatizat
1 comment so far
Încălzirea globală a devenit un subiect foarte mediatizat şi profund discutat.Sunt lucruri care se repetă cu diverse scopuri(de a lua la conştiinţă şi de a-şi da seama de gravitatea problemei atât oamenii care au un nivel de educaţie mediu cât şi cei intelectuali).Căutam cu ceva timp în urma pentru orele de franceză multiple referate,articole despre acest subiect şi am dat de asta:
Un sfert dintre mamiferele lumii sunt in pericol de extinctie, arata un studiu global cu privire la speciile in pericol de disparitie dat publicitatii luni.
Cel putin 1.141 de specii, din cele 5.487 de specii de mamifere de pe pamant sunt in pericol de disparitie , din cauza vanatorii si a distrugerii habitatului lor de catre oameni.Lista Uniunii cuprinde 188 de specii care aproape au disparut, printre care linxul iberian (nu mai exista decat aproximativ 140 de exemplare adulte). Conform studiului, numarul de exemplare a jumatate din speciile de mamifere de pe pamant a scazut in ultimii ani, informeaza The Telegraph .Jumatate dintre speciile de primate sunt pe cale de disparitie. Conservationistii cred ca procentul exact de mamifere in pericol de disparitie este, de fapt, de 30 la suta, pentru ca nu au putut fi stranse date in legatura cu 826 de specii.
“Generatia actuala va observa cum sute de specii de animale vor disparea din cauza actiunilor oamenilor”, avertizeaza directorul general al organizatiei, Julia Marton-Lefevre.
Dacă acest articol m-a pus pe gânduri,acest clip de pe youtube m-a zguduit.Am ales să şi fac ceva,nu numai să mă uit şi să compătimesc omenirea pentru situaţia în care ne aflăm.Am schimbat becurile normale cu cele fluorescente şi am redus cantitatea de apă caldă preferând duşul(îmi aduc aminte că în copilărie până nu se umplea cada cu apă,eu nu faceam baie ).Nu sunt multe schimbări dar dacă fiecare le-ar face ar fi un pas înainte.
If you give up,they give up !
Yeeeeeeey ! noiembrie 3, 2008
Posted by Rox in school.Tags: A.T.Laurian.joy.
add a comment
Astăzi a fost prima zi cu program de dimineaţă şi prima zi petrecută în liceul nou.Pe mine vestea aceasta a mutării în corpul nou şi mai ales a programul de dimineaţă m-a încântat enorm.( a se citi asta pt o mai buna înţelegere ).Voi avea mai mult timp pt tot felul de activităţi şi mă bucur mult că am revenit la programul care mi-a fost drag timp de 9 ani .
Despre liceul cel nou aş putea spune că e frumos,încă nu e finisat complet şi câteva retuşuri ce ţin de curăţenie,draperii,table cu marker urmează să fie făcute însă totul se va rezolva cu răbdare .Atmosfera e aşa oarecum banală,varul acela alb mă duce cu gândul la spitale iar faptul că suntem oarecum separaţi de celelalte clase aflate în corpul vechi al liceului nu e chiar ok,dar nu-i mare bai .
Voi mai reveni cu detalii şi picanterii pe măsură ce mă voi obişnui cu noua sala de clasa etc ..
