Despre viaţă..în viziunea unei adolescente

,, Am uitat de mult gustul atâtor trupuri pe care le-am cunoscut. Asta se întâmplă aproape tuturor bărbaţilor: să n-aibă amintiri calde, să nu mai păstreze nimic din toată magia aceea a dragostei fizice. Cred că  femeile uită mai greu; trupurile lor păstrează îndelung prezenţa bărbatului pe care l-au iubit sau cunoscut cândva. Dar se întâmplă în viaţa oricărui bărbat un miracol de câteva clipe: întâlnirea unei priviri, o sărutare, o atingere care nu se aseamănă cu nimic din tot ceea ce a fost până atunci. Parcă ar începe un fir nou, o deşteptare în altă parte: pătrundere misterioasă, şi totuşi firească, într-un văzduh necunoscut. Nu prea ştiu cum să precizez toate acestea; cred însă că orice bărbat simte, în acea clipă, că se petrece ceva nou cu el, ceva maiestruos şi straniu; nu e numaidecât iubire, nici emoţie, nici trepidaţie carnală. Atâtea femei care ne uimesc prin nesfârşita lor voluptate şi care nu ne revelează totuşi cu nici una în aceste clipe de dulce spaimă şi pierdere de sine…
( … )
… Dar dragostea a venit mai târziu, dragostea a început de-abia după ce vraja aceea izbutise să ne izoleze şi să ne topească unul într-altul. Pentru că, fireşte, unirea trupurilor noastre s-a pecetluit în acea clip suspendată, când am cules-o întreagă, cuprinzându-i numai palma. Mâna aceea palidă, nervoasă, atât de stranie în nuditatea ei, care mă fascinase de la primul pas în salon, îmi comunica nu ştiu ce căldură feminină, ce neastâmpăr uimit, pe care-l simţeam năvălind încet în tot trupul. Aş fi vrut, poate, să mă scutur, să mă smulg din beatitudinea aceea indiscreta. … “