Despre viaţă..în viziunea unei adolescente

Întreaga sa fiinţă era cuprinsă de o stare abominabilă de angoasă şi conştiinţa nu îi mai aparţinea. Jocul luminilor de pe faţa sa scotea la iveală doi ochi mari, care străpungeau parcă umbrele nopţii ce se înfăţişa, căutând mai departe de aceasta. Ochii aceia de abanos se înceţoşau, pierzându-şi lumina vieţii, privea în gol spre ferestrele ce trădau conturul şi silueta unui feeric cerc călăuzitor. Preţ de o secundă am avut senzaţia că privirea ei mă urmărea în timp ce sorbeam lichidul vâscos din paharul de cristal, aşezat pe marginea mesei din lemn de stejar. Brusc am conştientizat însă că buzele ei erau pline, dar uscate şi presărate cu un mov peste care parcă căzuseră ploile. Petalele gingaşe care formau odată un surâs, uitaseră de şoapte şi săruturi. Pentru că era trasă la faţă, umerii obrajilor îi ieşeau în relief , dar chipul ei nu mai reflecta emoţii aproape deloc.

Deşi întunericul căpăta avânt, am putut să observ fineţea şi eleganţa cu care avea prins părul într-o coadă lungă până la omoplaţi. Oricât aş fi încercat să pătrund dincolo de aspectele fizice ale feţei, o barieră se întrepunea între noi. Părea un trup fără vlagă pierdut în negura nopţii, dar totuşi sufletul îi era acolo, acoperit cu dezamăgire, antipatie, amărăciune şi clocotul unei mari neîmpliniri. Particula aceea magica era chinuită şi torturată de,,animalele” care îi furaseră hrana-iubirea. Cu o unduire uşoară şi delicată îşi mută corpul pe scaunul ce părea strategic aşezat lângă pick-upul primit cadou de la bunica sa. O simplă atingere a fost de ajuns ca notele muzicale să plutească creând o atmosferă caldă şi primitoare ce se afla într-o opoziţie totală cu sufletul său.

Sunetul cristalin al vocei sale se auzi amplificat:,,Nu dorm, ci mă prăbuşesc într-un abis. Cad şi cad şi nu ajung niciodată la fund. Apoi rămân atârnată şi plutesc. Ăsta-i numai un exemplu. Mi se întâmplă atâtea lucruri de care nu-mi amintesc şi pe care nu le pot împărtăşi nimănui. Ziua trece, zboară, dar nopţile îmi sunt pline de groază.”