Urări septembrie 30, 2009
Posted by Rox in special moments.Tags: urari.aniversari.bucurie.
add a comment
Savurez o cafea alături de o bomboană fină de ciocolată şi mă gândesc … ce repede a trecut timpul, parcă anul trecut scriam despre aniversarea unor persoane foarte dragi mie (aici). De atunci şi până acum s-au schimbat multe, eu am devenit alta, dar şi ei au mai învăţat multe, nu degeaba se spune că omul cât trăieşte învaţă. Aş putea să aşez iarăşi cele mai frumoase cuvinte aici, dar anul acesta am decis să le şoptesc la ureche cât de mult înseamnă pentru mine şi cât de fericită sunt că îi am alături, chiar dacă uneori recunosc că nu merit.
LA MULŢI ANI iubitule ! LA MULŢI ANI mami ( pentru mâine ) !
Yup, I’m back . august 3, 2009
Posted by Rox in EL, a new chapter, feelings, holiday, special moments.Tags: costinesti.mare.nebunie.valuri.iubire
add a comment
Am ajuns acasă pe 31 în jurul orei 10 obosită, cu marea în suflet şi imprimată pe piele, cu melancolia de mână, dar şi bucuroasă că sunt pe meleaguri natale. Îmi va lua ceva timp ( probabil câteva zile ) până voi reuşi să scriu ceva întradevăr frumos despre vacanţa aceasta, care deşi la început aveam impresia că nu va fi reuşită, a fost peste aşteptările mele. Până voi mai aşeza eu picături de suflet pe foaia aceasta virtuală, am să postez câteva poze, unele făcute de mine altele de iubitul meu.
Portret ; femeia mai 12, 2009
Posted by Rox in a new chapter, drum spre maturitate, special moments.Tags: femeia. joaca cu cele mai fine cuvinte.portret.
4 comments
Love doesn’t ask why. It speaks from the heart and never explains; don’t you know that love doesn’t think twice ? It can come all at once or whisper from a distance. Don’t ask me if this feeling’s right or wrong and it doesn’t have to make much sense, it just has to be this strong cause when you’re in my arms I understand.
Despre ea multe s-au spus, dar puţine s-au scris. Despre ea se cred multe, dar puţini sunt cei care o cunosc. Ea e femeia care nu cunoaşte limite când îşi propune anumite obiective. Ea e femeia care nu ştie să se joace cu răutatea şi indiferenţa, deşi a făcut cunoştinţă cu ele încă din timpuria sa adolescenţă. A fost înconjurată de necazuri mii, dar a găsit în interiorul ei forţa de a merge mai departe, de a ridica capul şi îndrăzni să privească înainte. Poate uneori nu îşi găseşte cele mai potrivite cuvinte, dar ştie că gesturile contează de o mie de ori mai mult. Nimeni nu vede dincolo de masca pe care ea o foloseşte în fiecare zi pentru a se proteja de răutăţi, iar cei care reuşesc să privească dincolo de aparenţe sunt din ce în ce mai puţini. Ea e cea care se dăruieşte bărbatului pe care-l iubeşte cu toată fiinţa şi îl iubeşte mai presus de orice doar pentru că îi oferă un zâmbet plin de viaţă în fiecare zi. Ştie că numai în braţele lui fericirea i se poate citi pe chip, iar minutele, orele, zilele, săptămânile şi lunile trec atât de repede când e lângă el. E romantică, sensibilă şi mereu energică, chiar si atunci când tristeţea e instalată în sufletul său. O emoţionează florile, soarele, marea şi mai ales iubirea. Încă mai crede în prieteni adevăraţi deşi destinul i-a demonstrat că aceştia nu prea există. Crede în puterea zilei de mâine şi în Dumnezeu. Îi place să petreacă timpul alături de prietenele sale, să râdă, să se răsfeţe prin shopping. Ea nu e ca toate femeile, e diferită prin structura sufletului, prin frumuseţea ochilor şi râsul său colorat.
to be continued .
Când se simte singură se ascunde între foile sale şi aşează rânduri întregi printre lacrimi şi vise zdrobite în mii de cioburi. Prin scris îşi regenerează sufletul şi îl eliberează de tot ceea ce e negativ. Îl pansează şi-l îngrijeşte cu cele mai blânde şi delicate cuvinte. Uneori are impresia că ea simte totul mult mai intens decât cei din jurul său şi nu reuşeşte să priceapă cum unii pot fi atât de pasivi şi insensibili. Pentru ea iubirea e supremă, o poate duce pe cele mai înalte culmi, dar la fel de repede o poate coborî. Iubirea înseamnă în viziunea ei completare totală, potrivire perfectă. Ea, e femeia care încă mai caută bărbatul acela care să o trezească dimineaţa cu un sărut şi un te iubesc spus din tot sufletul. Încă mai speră la un EL cu pielea mirosind a ciocolată, cu buze dulci şi pline, cu ochi mari şi pătrunzători, cu braţe puternice care să o cuprindă când nu îi e bine, dar şi când îi e. Nu vrea palate şi bogăţii, îşi doreşte doar atât cât să nu ducă grija zilei de mâine. Luptă pentru cariera şi independenţa sa. Vrea doar să aibă linişte sufletească şi în viaţa sa să fie un echilibru, deşi uneori balanţa se va mai înclina şi către rău sau greu. Ea, e cea care crede în deciziile ei şi în puterea de a o lua de la capăt .
Dor neîncetat de mare aprilie 25, 2009
Posted by Rox in Noi doi, aberatii, feelings, special moments.Tags: dor de mare.valuri.nisip.
1 comment so far
Aud valurile mării cum se sparg de stâncile stinghere. Plouă, plouă cu regrete, cu sentimente ce demult ar fi trebuit să fie distruse, cu dorinţe şi vise care nu se mai împlinesc şi cu lacrimi ce dor. Mi-e dor să păşesc pe nisipul fragil şi fin, să-l simt sub picioare, să-l strâng în mână şi apoi să-l las să-mi treacă printre degete. Mi-e dor să construiesc castele asemeni unui copil şi să închid toate eşecurile acolo.
Vreau ca soarele să-mi încălzească pielea, dar mai ales sufletul. Să trimită raze care să-mi coloreze trupul într-o nuanţă şi mai accentuată de caramel. Aş dori să mă arunc în apă, să înot şi să alung toate gândurile negative acolo, să le ducă fluxul în larg şi să nu se mai întoarcă niciodată. Apa şi nisipul să-mi fie cei mai buni prieteni, acei prieteni pe care îi caut de 18 ani, să mă încurajeze şi să mă ajute chiar dacă le lipseşte graiul. … Şi dacă l-ar avea ştiu că ar şopti că sunt conştienţi de cât de mult îmi lipsesc şi câte lacrimi voi vărsa când îi voi revedea, când îmi vor dărui acele sentimente unice de linişte şi libertate. Mi-ar spune că şi eu le-am lipsit, că le-a fost dor de zâmbetul meu de copil răsfăţat şi mi-ar reproşa că l-am înlocuit cu unul ce ascunde prea multă tristeţe. Răsăritul să-l prind lângă el , cu capul sprijinit de pieptul său şi degetele lui jucându-se cu părul meu. Vreau să mă simt împlinită şi mai ales sufletul să-mi fie presărat cu linişte măcar în acele momente. Zbuciumul acesta sufletesc să dispară, să-şi facă apariţia fericirea şi să nu mai părăsească,,căsuţa” spritului meu.
Pe zi ce trece mă pierd tot mai mult, nu mă mai cunosc şi sunt dominată de o continuă senzaţie de nervozitate. Mi-am propus ca vara aceasta să ajung la mare şi să mă eliberez de tot ce doare şi mă arde în interior. O să mă răcoresc în mare şi o să mă îmbăt cu briza ei. O să cânt pe străzi şi o să râd aşa cum n-am mai făcut-o de mult, mult timp.
18 !!! aprilie 2, 2009
Posted by Rox in feelings, special moments.Tags: majorat.implinire.mii de vise.
4 comments
Da am 18 anişori !!! Gata sunt majoră, plină de viaţă şi duc în spate mii de dorinţe, vise şi idei ! Am cei mai minunaţi oameni alături de mine care îmi trimit întruna mesaje de la 00 . Astăzi sunt fericită şi mă simt împlinită ! Sunt nebună, iubesc şi n-am bani , vorba cântecului.
La mulţi ani mie ! :X 
) O să revin zilele acestea cu detalii, picanterii.
Soon 18.. martie 31, 2009
Posted by Rox in drum spre maturitate, feelings, special moments.add a comment
Mai sunt 2 zile în care mai pot copilări sau cel puţin aşa se zice că atunci când împlineşti 18, gata devii adult, om cu capul pe umeri şi cu responsabilităţile în spinare. Reuşeşti să filtrezi totul la o altă scară, nu mai priveşti lucrurile cu neseriozitate şi începi să te gândeşti tot mai mult la viitorul tău în această societate. Încerci să nu mai depinzi atât de mult de părinţi şi să îţi construieşti propriul tău drum chiar dacă vei fi nevoit să dai cu capul de toate pragurile până atinge scara la care ţinteşti.
Ar trebui să întâmpin ziua acesta cu un deosebit entuziasm, dar nu e deloc aşa. Sunt dezamăgită de câteva persoane care îmi erau foarte dragi şi în care am crezut cu înverşunare. Se pare că viaţa îmi pregăteşte constant surprize şi probabil ăsta e încă un hop pe care trebuie să-l depăşeşc pentru a atinge pragul maturităţii. Cam multe hopuri în ultima vreme şi totuşi toate aşa deodată ? O să încerc să lupt pentru visele şi speranţele mele. Nu voi lăsa pe nimeni să mi le sfărâme.
8 Martie martie 8, 2009
Posted by Rox in feelings, sarbatori, special moments.add a comment
Îmi amintesc că atunci când eram la şcoală doamna învăţătoare ne ajuta să confecţionăm tot felul de felicitări pentru mamele noastre, ba chiar organiza serbări unde noi trebuia să le impresionăm pe mămici, să le facem să se simtă speciale. Toţi eram foarte entuziasmaţi şi fiecare vroia să fie cel mai bun, să spună poezia cu multă intonaţie, să cânte cel mai frumos. Era o competiţie continuă, dar nu conştientizam la acea vârstă că nu era nevoie să ne străduim să ieşim în evidenţă pentru că, pentru fiecare mamă copilul ei era cel mai special. Ştiu că primeam tot felul de cadouri după serbările acestea )).
Astăzi râd când îmi amintesc de vremurile respective, dar plutea atâta inocenşă în jur 
. Nimic nu e mai frumos decât să vezi zâmbetul mamei tale şi reacţia pe care o are atunci când apari acasă cu un buchet mare de flori deşi ea ştia că eşti plecat cu alte treburi. Întotdeauna am avut impresia că nu cadoul ăla o binedispune, ci gestul în sine. Aş putea veni şi cu 3 buchete de ghiocei că tot s-ar bucura. Îmi pare atât de rău că bunicile mele nu sunt din aceiaşi localitate pentru că nu ne vedem aşa de des şi de obicei trebuie să le felicit prin telefon 
. Ştiu ele însă că mă revanşez 
.
La mulţi ani de 8MARTIE ! E ziua noastră şi trebuie să fim frumoase şi răsfăţate ))) !
Iubire februarie 25, 2009
Posted by Rox in feelings, special moments.Tags: noi.iubire.explozie de sentimente
add a comment
Ziua de 24 februarie e specială şi nu neapărat pentru că sunt Dragobetele ci pentru că împlinim 2 anişori şi 6 luni. În spatele acestor ani stă o frumoasă poveste de iubire cu suiuşuri şi coborâşuri aşa cum e şi viaţa, plină de neprevăzut. Simt că în braţele lui sufletul îmi e cuprins de linişte şi împlinire. Ştiu că în băiatul puternic şi sigur pe el în orice împrejurare stau cele mai frumoase sentimente. Reuşeşte să îmbine perfect seriozitatea cu umorul, iubirea cu prietenia. E tandru şi grijuliu, e matur şi uşor infantil uneori.
Nu ştiu cum va fi viitorul şi nici nu vreau să mă gândesc, habar n-am cât de mult va mai ţine relaţia şi pentru cât timp vor mai rezista sentimentele. Trăiesc prezentul alături de el şi mi-e bine aşa. E minunat să ştii că cineva acolo te iubeşte şi e mereu dispus să te ajute când ai nevoie, că a reuşit să te cunoască destul de bine şi simte când nu îţi e tocmai bine .
Primăvară timpurie.. februarie 7, 2009
Posted by Rox in special moments.Tags: Akcent-Lacrimi.primavara.sentimente noi.amintiri.iubire.
add a comment
De câteva zile pluteşte o uşoară senzaţie de primăvară, totul datorându-se razelor blânde care probabil au făcut o conferinţă cu şefu ( soarele ) şi au decis să se arate şi pe teritoriul nostru, să ne încânte privirile, simţurile. Aşa că astăzi am vorbit cu EL şi am plecat la o plimbare. Vroiam să ies din casă, să mă bucur de fiecare rază, să pierd vremea pe străzi, să uit de tot ce e rău, să mă încarc cu energie pozitivă.
A fost vremea perfectă pentru săruturi dulci, priviri intense, atingeri gingaşe, vise, gânduri, amintiri. Aşa mi-ar plăcea să fiu copil acum, am impresia că toate lucrurile în care credeam cândva se pierd. Şi mă enervează că nu pot păstra anumite momente pentru totdeauna şi să le retrăiesc de fiecare dată când am chef. Da ştiu, asta ar însemna să am puteri supranaturale şi nu prea am cum. )) . Încerc să trec însă peste aceste momente cu zâmbetul pe buze. De fiecare dată când trecem de o etapă scriem povestea unei despărţiri, încercând să uităm de tot ce ne e dor.
Un nou început.. ianuarie 5, 2009
Posted by Rox in feelings, sarbatori, special moments.Tags: revelion2009.un nou inceput.speranta
add a comment
Aş putea numi întradevăr acest post ,,Un nou început” că şi aşa 2009 a intrat în vieţile noastre şi se pare ca va sta pentru încă vreo 360 zile, destul timp cât să-şi facă de cap şi să se joace niţel cu sorţile noastre. Ne vom împrieteni din nou cu fericirea şi tristeţea sau cu ura şi iubirea. Nu ştiu de ce dar presimt că anul acesta va fi unul destul de încărcat, însă frumos, aş îndrăzni să spun foarte frumos dar mi-e frică să nu mâniez pe Cineva acolo sus .
Am câteva repere bine stabilite; şi anume să iau carnetul de conducere că nu mai răbdare şi jur că e atât de neplăcut să tot depind de tata, să închei anul cu o medie generală foarte bună, fiecare zi alături de EL să fie genială, să refac nişte legături cu nişte persoane foarte dragi mie pentru că mi-e atât de dor de ei şi îmi e atât de greu fără ei alături; chiar dacă ne despart vreo 500 şi ceva de km şi nu în ultimul rând să fiu sănătoasă eu şi cei dragi mie pentru că numai aşa voi reuşi să-mi împlinesc toate visurile, să se concretizeze şi să prindă aripi. Mai vreau ca noul an să aibă grijă de prietenii aceştia adevăraţi pe care mi i-a adus 2008 şi să mă ferească de cei falşi pe care nu-i mai vreau în jurul meu. În rest putere să trec peste examenele vieţii şi cele profesionale dacă le pot numi aşa, să pot transforma în realitate şi celelalte dorinţe care stau sub cheie momentan . Am renunţat la prostul obicei de a-mi face planuri şi de a stabili exact detaliu cu detaliu, căci multe mi-au eşuat anul acesta şi de aceea afirm cu tărie că voi trăi clipa ))) bună sau rea cum va fi !
Revelionul de anul acesta l-am petrecut într-un local draguţ, alături de cei dragi şi deşi a fost aşa o mare nebunie cu localul că nu eram foarte decişi, că ne-am răzgandit de vreo 4 ori în privinţa acestuia, rezultatul a fost îmbucurător. Voi pune şi o poză cu 3 colege care îmi sunt foarte apropiate şi de care m-am ataşat mult pe parcursul anul 2008. Eu sunt cea de a doua din dreptul florii . Nu e o poza genială ştiu dar e unica care mi se pare mie mai ok.
