Despre viaţă…şi nu numai

la fabrique des sentiments

zâmbește.

tumblr_nnm7ambras1qe95kco1_500din suflet. cu toată inima. cu ochii mici și senini. cu gura până la urechi. cu toți dinții. strigă de fericire, de dor, de inimă prea plină, de prea multă iubire, de prea multă durere. când zorii zilei apar. când soarele răsare. când păsărele ciripesc. când privești cerul și e senin. când plouă și te uzi până la piele. când tresari la atingeri, la povești, la clipe. când mai trece un an și îți mai așterne un mănunchi de experiențe la buchetul vârstei. când te uiți la poze vechi și vezi că ai crescut, că ai mai adăugat un rid.

bucură-te de fiecare minut, oră, zi chiar dacă e greu. privește-te și adoră-te. tu pe tine. tu cu tine; pentru că numai tu știi. tu cunoști, tu simți, tu creezi, tu visezi.

privește.

tumblr_o5dubqywpa1s7mntao1_1280

E greu… să scrii când nu ai mai făcut decât să îi citești pe alții, cei care sunt mai buni, mai cunoscuți, mai reușiți. E greu să găsești cuvinte când nu mai sunt acolo unde erau, s-au dus departe, în griji, probleme, distracții trecătoare, momente … Te-ai depărtat de ele și te-ai dus spre gândurile, ideile, momentele trăite de altcineva; te-ai recunoscut în poveste, dar nu ai trăit-o cu adevărat. E greu să reiei, să retrăiești, să simți, să dorești. Poveștile sunt menite să fie trăite, nu regăsite, nu căutate din nou, ci doar trăite atunci, acum, fără frică. Nu știu unde sunt poveștile de acum 6 ani sau 4 sau chiar 3, dar gândurile sunt cu siguranță mai complexe, mai vii, mai ușoare, mai volatile, dar totuși nelipsite. Sunt aici, neuitate …toate: și trecut și prezent.

tumblr_o5ibopoo9v1volr9bo1_1280

simplitate.

ce frumos ar fi să se predea în școli despre simplitate; ar fi o lecție pe cinste. ce frumos ar fi să ne învețe acasă că e bine mereu să fii tu, să nu te prefaci că ești mai mult sau mai puțin, să fii onest cu tine.

tot mai des privesc cu tristețe în jur și văd tot mai multe femei care uită că a fi femeie nu înseamnă silicon, nas reparat, acid în buze sau tras de fiare; și nu cred că le-ar fi stricat o lecție despre iubirea de sine, despre meditarea propriului eu, despre curajul de a te accepta, despre frumusețea de a te redescoperi în fiecare zi, așa, cu imperfecțiuni, dar cu dorința de a modela firesc și natural, propria persoană.

mi-e milă de ele, de ce pot oferi copiilor ce vor deveni viitoarea generație; căci cu siguranță nu va fi o lecție despre simplitate, în toate felurile ei.

tumblr_o6ipn7Kvss1rostjqo1_1280

 

curaj

respiră. inspiră. expiră. privește. îndrăznește. putere. muncă. învinge. crede. aer. plutește. bucurie. lacrimi. încredere. viață. liniște. zâmbet. durere. frică. slăbiciune. tărie. pasiune. iubire. azi. dor. destinație. armonie. suflet. planuri. timp. optimism. nebunie. eu. tu.

 

Linişte.

atingerea ta. zâmbetul din dimineţile reci. mirosul pielii tale când te sărut uşor. privirea lungă şi blândă. buzele care le muşti uşor. mişcările mâinilor când mă cuprinzi. umărul pe care adorm. vocea plină de dorinţă când îmi şopteşti te iubesc. prima seară de cs împreună. blândeţea ta. calmul tău. serile când eşti obosit. curajul tău. încrederea cu care mă înconjori. profesionalismul tău. pasiunea. nebunia. frumuseţea. naturaleţe.

 

totul e bine. linişte. iubire.

Toamnă, acoperă-mi sufletul cu ceva!

tumblr_nln7v4BYem1sulnzno1_500

..Cu umbra unui copac sau cu adierea unui vânt uşor şi zâmbăreţ. Adu-mi linişte în suflet, că nu mai vine. Toate mi-s aşezate, numai sufletul meu încă zburdă pe câmpiile verzi şi pline de păpădii ale verii. Nu reuşescsă te găsesc, să te inspir şi să liniştesc furtuna din interiorul meu. Am totul, şi poate mai mult şi totuşi parcă nu e de ajuns. Îmi lipseşte liniştea, calmul şi înţelegerea. Alerg însetată după ea şi nu reuşesc să o prind din urmă. Se joacă şi mă agită. Se ascunde şi mă urmăreşte. Nu se mai opreşte. Mă îndeamnă să descopăr, să alerg prin lume, fără frică, să visez şi să nu uit. Să nu uit de unde sunt. A cui.

Al meu neliniştit suflet, dar plin de fericire, uită-te în jurul tău.

să simţi că trăieşti.

Nu se întâmplă des să mă atingă în aşa fel o melodie încât să reuşesc să îi simt acordurile de la prima ascultare. Am dat play şi am simţit că fac parte din povestea respectivă, că vibrez şi aproape că am putut să simt mângâierile celui drag sufletului meu, am simţit că e lângă mine şi respiră uşor, apoi am închis ochii.

Cerul meu e senin.

tumblr_mzbmk0JnlE1tnekmdo1_1280

Aşa cum cerul e infinit, aşa îmi sunt şi gândurile. Nu au început şi nici sfârşit. Nu fac decât să privesc, să admir, să zâmbesc, să uit ce a fost în trecut, ce a durut şi ce nu a ajuns. Uneori reuşesc să mă desprind de tot şi să descopăr în sufletul meu. Şi îl regăsesc de fiecare dată tot mai împlinit, de unde se află, de cine e înconjurat şi lângă cine adoarme. Nu e complet, nu are imaginea de ansamblu, dar e înconjurat de siguranţa că va fi, cu bune şi rele. Nu îi mai este frică de singurătate, de iubiri neîmplinite, de prietenii pierdute sau oameni răi. Trăieşte cu poftă şi mereu doar clipa. A încetat să mai creadă că le poate aranja şi ajusta pe toate; ele vin cum vor, fără să te aştepte. A învăţat să trăiască cu poftă pentru frumos şi cu decenţă. Nimic nu îmi face sufletul mai fericit ca acel moment, când după o zi lungă de 12 ore, ajung acasă şi realizez că uşor, uşor, cu fiecare piesă, construiesc puzzle-ul unui viitor, care e doar al meu.

24 de jocuri în 24 de primăveri.

Mă joc cu clipele şi minutele de 24 de ani. Din primii 14 ani sunt sigură că nu am înţeles mai nimic. Însă ştiu sigur că am realizat uşor, uşor după clipe şi momente cu ce se mănâncă viaţa; şi nu mică mi-a fost mirarea să constat că micile lucruri ne definesc şi ne transformă: o lacrimă după o prima iubire, o durere stranie când pierzi o prietenie şi nu înţelegi că aşa te maturizezi şi nu stagnezi. Căci nu, nu stagnăm, ci ne transformăm aşa cum ne dorim. Doar de noi depinde totul. Şi tot au trecut anii şi am acumulat tot felul de experienţe, care la final m-au făcut să trag linie şi să conştientizez că tot ce primează e acel gram de sănătate. Atât. Sănătatea. Şi uite aşa la 24 de ani am ajuns să apreciez fiecare dimineaţă, momentul când deschid ochii şi ştiu că am o nouă zi de care mă pot bucura, că pot să merg la zbor şi să fac oamenii să îşi depăşească frica de zbor sau copii să viseze că vor fi însoţitori de bord, că pot să mă aşez în braţele celui iubit şi să îi mulţumesc că mă adoră, că am cui să zic acel cuvânt magic ,,mama”. şi lista poate continua.

Aşa simt, că 24 e doar despre trăit frumos.

%d blogeri au apreciat asta: