Pentru că pot.

de Rox

Uneori mă las învinsă, iar alteori lupt.

Pentru că viaţa nu e mereu atât de blândă. Pentru că mă supune la diferite încercări, cu cât cresc parcă tot mai grele. Pentru că mă uit la cei din jur şi am impresia că nimeni nu reuşeşte să pătrundă dincolo de exterior. Pentru că uneori simt că se pot întâmpla şi lucruri bune şi frumoase, iar alteori nu le mai vreau pentru că îmi fac rău. Pentru că uneori simt că mă iubeşte, iar alteori simt că nu-i mai pasă. Pentru că ne lăsăm învăluiţi de ură şi indiferenţă. Pentru că vrem tot mai mult de la cei care ne sunt alături, dar noi nu suntem capabili să oferim acelaşi lucru. Pentru că iubim florile, cerul, cuvintele, oamenii ( chiar şi pe cei care nu merită ). Pentru că ne doare sufletul când semenii noştri suferă. Pentru că soarele răsare şi apune în fiecare zi. Pentru că primăvară va fi în fiecare an. Pentru că îi vei dori binele chiar şi atunci când nu îi vei mai putea spune ,, sufletul meu pereche”. Pentru că amintirile nimeni nu le şterge, iar regretele vor scădea odată cu trecerea timpului. Pentru că simţim lacrimile cum cad şi sufletul cum arde de durere. Pentru că mama e numai una şi nimeni nu va putea să ne iubească mai mult decât EA. Pentru că pentru fiecare dintre noi e fiinţa cea mai preţioasă. Pentru că de câte ori ne vor jigni vom şterge lacrimile şi o vom lua de la capăt cu inima în bucăţele căutând persoane care să o îngrijească. Pentru că niciodată nu va fi chiar niciodată. Pentru că unii sunt mai sensibili, iar alţii mai duri.
Pentru că nu totul va fi mereu aşa cum vrem, dar vor fi momente în care putem spune STOP. Pentru că nu înţelegem viaţa, dar încercăm să ne obişnuim cu ea şi să o trăim aşa cum ne e dată şi cum ne-o facem. Pentru că gesturile depind de noi. Pentru că credinţa e importantă. Pentru că atât timp cât putere şi sănătate avem, restul trece uşor, uşor.
..